Tineri antreprenori

 

   Programul de stimulare a tinerilor, demarat in februarie 2011, a indemnat multi „intreprinzatori” de pana in 35 de ani sa-si incerce abilitatile manageriale si sa-si deschida o afacere cu fonduri nerambursabile din partea statului.

   Peste 12.000 de persoane s-au aratat interesate de initiativa Guvernului. Doar 3.817 au mers pana intr-acolo incat sa-si infiinteze o companie.

   Astazi, putin peste 500 sunt proprii lor sefi, iar cei mai curajosi activeaza in domeniul auto.


   Sprijinul de pana la 10.000 de euro pe care Guvernul l-a acordat celor dornici sa inceapa un business pe cont propriu a produs valva inca de la debut, pe 22 februarie 2011.

   Statul a hotarat atunci ca tinerii de pana in 35 de ani trebuie sa vina cu o parte din bani si cu un plan de afaceri bine conturat, pentru a primi fonduri nerambursabile – jumatate din suma necesara, dar nu mai mult de 10.000 de euro. Restul, ii pot obtine prin imprumut bancar.

   Ce business-uri si-au deschis curajosii care au luat bani

„Am amenajat o strada intreaga in Sfantul Gheorghe”

   Janos Mate (31 de ani) a fost primul tanar care a semnat pe 20 aprilie 2011, in prezenta premierului de atunci, Emil Boc, a ministrului Economiei, Ion Ariton si a presedintelui AIPPIMM, Cristian Haiduc, contractul de finantare cu Guvernul roman.

   Janos a renuntat la invatamant (a fost profesor de geografie in Sfantul Gheorghe) pentru ca „salariile sunt foarte mici”.  S-a reorientat spre vanzari. Pentru ca a prins ceva experienta in domeniu, iar asociatul sau a lucrat aproape opt ani in Ungaria, in domeniul silviculturii, s-au gandit sa infiinteze o societate care se ocupa de amenjarea de gradini si spatii verzi.

   Tanarul a venit cu partea lui (10.000 de euro) si a mai cerut statului 10.000 de euro.

   “N-o sa fie asa usor”, a declarat Janos pentru incont.ro. Firma lui functioneaza inca din martie anul trecut si-si calcula deja o cifra de afaceri de aproximativ 20.000 de euro pentru primul an de activitate.

“Am facut o proba si lucrurile au mers bine”, spune Janos. Pana acum a avut 25 de clienti, dintre care 15 au fost companii. Povesteste cu entuziasm despre start-up-ul sau verde: „Am amenajat o strada intreaga in Sfantul Gheorghe. Din client in client ni s-a dus vestea.”

In aceasta primavara are de gand sa-si achizitioneze masina de tuns, motostivuitor pentru iarba, motosapa, licente de software si multe alte echipamente. Totodata, vrea sa-si mai angajeze un om care sa se ocupe mai ales de promovare. Are un site de prezentare, dar se afla inca in constructie. „Va fi disponibil in doua limbi: romana si maghiara”, spune tanarul.

Janos este increzator in afacerea pe care a lansat-o, desi are trei concurenti in zona. A cumparat tot felul de plante pentru amenajarea gradinilor.

Se aprovizioneaza cu arbusti, plante si pomi fructiferi in fiecare luna de la sase producatori locali, din Mures, Brasov si Harghita. Merge la clienti, discuta cu ei, amenajeaza impreuna.

Preturile sunt mai mici decat ale competitorilor: „Suntem la inceput si trebuie sa atragem clienti”, vine motivatia. De pilda, pentru cinci metri patrati amenajati cu gazon natural, Janos percepe o taxa de 100 de lei fata de 250 de lei cat spune ca cer concurentii. „Daca la alte firme plantarea unui brad argintiu costa 700-750 de lei, noi cerem doar 270 de lei”, ne lamureste tanarul.

Are un singur regret: ca nu a reusit sa se dedice 100% acestui business. „N-am renuntat inca la locul de munca, dar planuiesc sa o fac.”

“Daca lucrurile merg bine, in 2012 vrem sa deschidem o filiala in Miercurea Ciuc”, marturiseste Janos.

 

40.000 de euro intr-un centru de osteoporoza: „Per total, cred ca a meritat”

   Ioana Mihaila (30 de ani), medic endocrinolog, a investit impreuna cu sotul ei, de profesie radiolog, 40.000 de euro, din care 30.000 contributie proprie. Restul de 10.000 i-au primit de la Guvern. Pentru ca in Timisoara nu exista niciun aparat care sa diagnosticheze osteoporoza, iar studiile de piata arata ca, in jur de 55.000 de persoane din Oradea, cu varste de peste 65 de ani sufera de aceasta afectiune, cei doi s-au gandit sa infiinteze un centru de diagnosticare a osteoporozei.

„Noi voiam sa infiintam acest centru cu orice pret si dispuneam deja de bani, dar programul derulat de stat a picat la tanc”, a explicat Ioana.

Cabinetul de diagnosticare, pe care l-au inaugurat pe 1 noiembrie 2011, e localizat la cinci minute de centrul orasului, intr-o cladire care apartine familiei Ioanei. „Pe masura ce ne vom dezvolta, intentionam sa inchiriem un sediu si eventual sa ne focalizam si pe nutritie, deoarece aparatul acesta de diagnosticare a osteoporozei, analizeaza si grasimea corporala”, marturiseste tanara.

Pana acum, le-au trecut pragul aproape 20 de clienti. In medie, cam cinci clienti pe zi. „O sedinta de diagnosticare costa 60 lei pentru pensionari si 90 de lei pentru angajati”, spune Ioana Mihaila.

Aceasta din urma mai lucreaza cu jumatate de norma la o clinica privata din Timisoara. La ora actuala, cabinetul Ioanei are trei angajati si intentioneaza sa mai coopteze o persoana care sa se ocupe de partea de promovare. „Avem un site, sotul meu a mers si a vorbit cu diversi medici de familie, dar trebuie sa ne ocupam mai intens de publicitate”, este de parere medicul.

In prezent, tanara estimeaza venituri de 8.000 de lei pe luna („in jur de 300-400 de lei pe zi”). Pe viitor, intreprinzatoarea se gandeste deja sa organizeze si niste sesiuni saptamanale unde sa ofere „informatii utile pe care, in general, medicii de familie nu le dau pacientilor bolnavi.”

 

ATV-uri si snowmobile pentru cei dornici de aventura: „A fost o oportunitate prea buna pentru a da inapoi”

  Ionut Popovici s-a gandit la o firma de inchiriere de echipamente sportive. Mai exact: ATV-uri pentru plimbari si circuite montane.

Afacerea a demarat in tromba, la propriu vorbind, din iunie anul trecut. Ulterior, tanarul in varsta de 28 de ani, de loc din Resita, a achizitionat si doua snowmobile, pentru sezonul de iarna.

Ionut s-a gandit ca zona turistica de la baza Muntelui Semenic este propice plimbarilor cu ATV-ul, mai ales ca prin imprejurimi nu existau astfel de distractii. A avut 10.000 de euro, dar a profitat de programul derulat de stat si a mai cerut inca pe atat. „A fost o oportunitate prea buna pentru a da inapoi. Sa vina cineva si sa-ti dea bani ca tu sa-ti incepi o afacere, nu-i de colo”, ne-a povestit el franc. De aceea, spune ca nu-i intelege pe cei care s-au retras din program.

Pana acum, se lauda ca are doi angajati, ca a reusit sa ofere doua salarii medii pe economie si ca scoate profit. „In perioada Festivalului de Jazz, ATV-urile s-au inchiriat la capacitate maxima. Trei zile cat a durat festivalul, a fost nebunie”, povesteste tanarul entuziasmat de reusita.

Recunoaste insa, ca, intr-o zi normala din timpul saptamanii, obtine, in medie, cam 200 de lei pentru un ATV. „Weekendurile merg mai bine”, ma lamureste repede. O ora de traseu montan sau o simpla plimbare ajunge la 50 de lei, la baza Muntelui Semenic.

Desi a concesionat o proprietate de 500 de metri patrati, pe care a vrut sa o foloseasca drept spatiu pentru afacere, si-a dat seama ca nu este cea mai buna varianta. Asa ca a cumparat o platforma mobila, mult mai utila pentru pozitionarile strategice, in zonele cu vad.

Avand in vedere ca este un business sezonier, se asteapta sa obtina “un profit putin mai mare decat un salariu mediu pe economie”. Ne dezvaluie, insa, un secret: „In 2012 vreau sa deschid o pensiune in Resita, iar business-ul asta cu ATV-urile vine ca o manusa.”

 

„M-am retras din program, am avut motivele mele”

   Vasile P. (34 de ani), originar din Suceava, s-a numarat si el printre cei care au reusit initial sa-i convinga pe membrii Agentiei pentru IMM-uri ca ideea sa de afaceri merita finantarea Guvernului.

Voia sa-si deschida un atelier de marcare computerizata, in care sa editeze etichete, materiale promotionale, atat pentru piata publicitara, cat si pentru cea de gravura. S-a razgandit ulterior. Desi planificase toate detaliile afacerii pe care urma s-o deschida in localitatea Scheia, judetul Suceava (investitie ce se ridica la aproape 20.000 de euro), Vasile a renuntat la visul de a fi intreprinzator-debutant.

„Am renuntat intre timp la program. Mi-am dat seama ca nu era tocmai ceea ce voiam. Am avut motivele mele, va asigur, destul de intemeiate”, precizeaza tanarul care refuza sa ofere mai multe informatii. Motiveaza ca nu vrea sa vorbeasca despre aceasta experienta.

 

Cifrele succesului: peste 12.000 de aplicanti, 5.277 de SRL-D-uri inregistrate, 1.542 de locuri de munca create

De la debutul programului, s-au inregistrat putin peste 5.000 de SRL-D-uri (societate cu raspundere limitata – debutanta) si s-au creat 1.5432 de locuri de munca, potrivit datelor Agentiei pentru IMM-uri (AIPPIMM).

Pana la data de 1 martie, s-au inregistrat 5.277 de firme, din care 3817  inmatriculate si 1.256 de dosare depuse. Cei mai multi aspiranti la statutul de intreprinzatori-debutanti provin din Capitala (731) si judetele Cluj (328), Dolj (247), Timis (235), Iasi (198), Brasov (195) si Bihor (190), potrivit datelor AIPPIMM.

1.100 de planuri de afaceri au fost acceptate la evaluare, insumand un buget de peste 40 milioane de lei, cu 95% mai mult decat bugetul alocat (21 milioane de lei).

Cei mai multi dintre tinerii care au primit acceptul AIPPIMM s-au orientat spre domenii precum intretinerea si repararea autovehiculelor (241), constructii, (179), fabricarea painii si a produselor de patiserie (156), lucrari  restaurante (124), transporturi rutiere de marfuri (121) si comert cu amanuntul in magazine nespecializate (118).

Printre activitatile companiilor infiintate de micii intreprinzatori se numara, de asemenea, consultanta pentru afaceri si management (78), coafura si alte activitati de infrumusetare (77) si activitati de inginerie si consultanta tehnica legata de acestea (60).

„Obiectivul major, acela de stimulare a infiintarii de noi microintreprinderi, cresterea potentialului de accesare a surselor de finantare si dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor in scopul implicarii acestora in structuri economice private, a fost atins”, a declarat pentru incont.ro vicepresedintele Agentiei pentru IMM-uri, Dumitru Nancu.

Pana la data de 1 martie, Agentia pentru IMM-uri a evaluat 1256 de planuri de afaceri, insa doar 546 au primit aprobarea, restul de 546 de planuri de afaceri fiind respinse (529 au fost neaprobate, iar 181 nu se incadrau in limitele bugetului).

Pentru 2012, Agentia vizeaza un numar de 546 de SRL-D-uri aprobate.

Cum functioneaza programul?

Toti tinerii de pana in 35 de ani, care aspira la statutul de intreprinzatori-debutanti, se pot inscrie online pe site-ul AIPPIMM. Pentru a primi finantarea nerambursabila din partea statului, intreprinzatorii trebuie sa angajeze minimum doua persoane (cel mult noua) si sa reinvesteasca anual 50% din profit.

Tinerii sunt scutiti de la plata taxei de inregistrare a firmei la Registrul Comertului si a contributiilor sociale pentru veniturile a maximum patru salariati, angajati pe durata nedeterminata.

Micii-intreprinzatori primesc garantii de la Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii pentru creditele contractate in vederea realizarii planurilor de afaceri acceptate de AIPPIMM, pana la 80% din valoarea creditului solicitat, in limita sumei de 80.000 de euro.

In vederea obtinerii finantarii, sunt trimise la CEC Bank, in limita bugetului anual, planurile de afaceri avizate de Agentie, care au obtinut cel putin punctajul minim (60 de puncte). Daca dupa trei ani de activitate, intreprinderea deschisa prin acest program depaseste cifra de afaceri de doua milioane de euro, acesteia i se retrage titlul de SRL-D si nu mai beneficiaza de nicio facilitate din partea statului.

In ceea ce priveste firmele care nu devin profitabile si ajung in insolventa, ele vor fi executate silit, iar intreprinzatorii vor trebui sa ramburseze finantarile primite prin intermediul programului.

De retinut este faptul ca intreprinzatorii-debutanti nu intra in contact direct cu suma de bani primita de la stat.Guvernul le-a virat acestora (in functie de fiecare caz in parte), in conturile CEC Bank, finantarea de maximum 10.000 de euro.

Tinerii isi acopera cheltuielile cu materiile prime si alte echipamente necesare in desfasurarea activitatii prin intermediul ordinelor de plata.

Initiativa de stimulare a tinerilor a creat peste 1.500 de locuri de munca, potrivit datelor AIPPIMM. In medie, fiecare societate cu raspundere limitata debutanta (SRL-D) a creat patru locuri de munca. Obiectivul programului este acela de a crea 10.000 de locuri de munca.

Prin acest proiect, statul vrea sa stimuleze si sa imbunatateasca mediul de afaceri, sa reduca somajul (ultimele studii arata ca unul din cinci tineri are probleme in a-si gasi un loc de munca) si sa asigure conditii mai bune pentru participarea tinerilor la viata economica si sociala.

Sursa: incont.ro

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Loading...
Afla cum sa pornesti o afacere de la zero, pas cu pas, pana la profit!